Ceea ce trebuia făcut era să scrieţi o
altă variantă pentru prima parte a poemului, a doua, ambele versuri, rămînînd
identică. Puii de rândunele / pregătiţi
de drum este o formulare la fel de semnificativă ca orice alt kigo de
toamnă, cum ar fi plecarea cocorilor,
numărătoarea bobocilor, culesul viei, ziua recoltei, toate momente notorii
ale toamnei incontestabile. Fiecare cu aura lui simbolică şi nuanţele
corespunzătoare. Păstrîndu-l aşa, kigo-ul era rezolvat. Iar partea întîi,
primul vers, trebuia să nu mai repete kigo-ul de toamnă şi nici să-l contrazică
cu unul al altui anotimp. Se vede că n-am fost destul de convingător.
biologul....de
burgos
ciulini scuturaţi –
muscalul* şi oierul
pregătiţi de drum
*muscal - crivăţ
În
varianta cu muscalul şi oierul, ideea se schimbă oarecum. Deşi toamna tîrzie
este şi momentul altei migraţii, al coborîrii oilor de la munte. Ciulinii
scuturaţi sînt un semnal pentru ofilirea ierbii. Dar ambele imagini sînt kigo
de toamnă, ceea ce e puţin cam mult.
mâţa mârşavă –
rândunelul şi un pui
pregătiţi de drum
rândunelul şi un pui
pregătiţi de drum
Şi
aici o intervenţie peste partea a doua care schimbă de data asta intenţia
poemului. Nu toamna ameninţă păsărelele ci mîţa. Se poate ca cei doi să-şi
schimbe doar cuibul.
gutui la geam
-
puii de rândunele
pregătiţi de drum
puii de rândunele
pregătiţi de drum
Rîndunelele
gata de plecare, în timp ce oamenii se pregătesc de iarnă. Două simboluri (kigo
dublu) diferite ale aceleiaşi toamne tîrzii. Retragerea-n odăile încălzite sau
în ţările calde.
prima brumă -
puii de rândunele
pregătiţi de drum
Prima
brumă pare să fie semnalul de plecare al celor gata de drum. Şi aici kigo
dublu.
Maria Sasu
pod dus de ape
-
oameni la porţi
pregătiţi de drum
oameni la porţi
pregătiţi de drum
Atmosfera
toamnei se pierde prin modificarea părţii a doua. Pregătirea oamenilor pare a
fi pentru evacuare din cale unui
cataclism, deşi podul dus de ape nu-i decît un semn de izolare a
locului. În plus, în situaţia de pe la noi, cu ce să mai fie evacuaţi?
Grigore Vlad
caldarâm
colorat -
puii de rândunele
pregătiţi de drum
puii de rândunele
pregătiţi de drum
Un
alt simptom al toamnei acompaniază pregătirea de plecare a rîndunelelor, coloraratura
caldarîmului. Caldarîmul este bine ales pentru că el a rămas doar pe aleile
parcurilor şi pe străduţe mai retrase ale vechilor oraşe. Doar el se mai
asortează cu antimpurile. Autostrăzile sînt otova – nu mai au sezoane. Sau
încearcă, viscolele le mai îngenunchează. Chiar dacă e vorba de un kigo dublat,
există nişte contraste şi o anume tentă polemică prin care el devine doar o
licenţă admisibilă.
palton la ghişeu -
puii de rândunele
pregătiţi de drum
Ca
şi în poemul Letiţiei, opunîndu-se pregătirii pentru plecare, prezenţa
paltonului la ghişeu este un alt semn (uman) al toamnei aşezate care este
suportată de sedentari. De menţionat elipsa – în economia haiku-ului nici nu
contează omul, e de ajuns apariţia paltonului. Diferenţele de registru (uman –
natural) sînt salutare.
ţigle noi pe
casă -
puii de rândunele
pregătiţi de drum
puii de rândunele
pregătiţi de drum
Pregătiri,
pregătiri… unii se pregătesc pentru plecare, alţii pentru iernare. Acelaşi
contrast între cei care pleacă şi cei care rămîn. Şi aici kigo-urile, ambele de
toamnă, trag în sens invers.
rouă de toamnă
-
bătrânul priveşte lung
rândunelele
bătrânul priveşte lung
rândunelele
Şi
în partea întîi, şi în cea de doua semnele toamnei se reflectă în privirile
pline de regret ale bătrînului. Ceva, greu de spus, se duce odată cu ele.
muguri peste
tot -
camarazii de arme
pregătiți de drum
camarazii de arme
pregătiți de drum
Deşi
nu respectă partea a doua neschimbată, ceea ce însemna kigo de toamnă (şi nu de
primăvară), poemul este prea bun pentru a nu-l lua în considerare. Evident că
pregătirea de drum, ca şi la poemele Mariei Sasu şi biologului, înseamnă că
totul altceva. În situaţia de faţă, erupţia vitală a mugurilor este într-un
contrast absolut cu conflagraţia care nu promite decît moarte.
Iuliana
Apostol
fereastra
deschisă -
puii rândunicilor
cu vântu-n aripi
puii rândunicilor
cu vântu-n aripi
Iuliana
n-a mai ţinut cont de nicio constrîngere şi poemul, deşi ar fi trebuit să fie
unul tomnatic şi plecarea păsărilor să fie măcar un pic cam tristă, a devenit de-a
dreptul exuberant. Fereastra deschisă
pare doar un mod de a exprima încîntarea şi deplina solidaritate cu spectacolul
puilor care-şi manifestă, în fine, potenţialul de zburătoare autentice.
se-aude un tren -
în cuiburile goale
privirea-mi adastă...
Cuplarea
celor două imagini ar putea fi nu un regret al faptului că a venit toamna, ci
mai curînd al aceluia că, auzind trenul, observatorul simte că nici măcar pe
calea ferată nu poate pleca şi el… unde-o vedea cu ochii.
Preferatele
mele sînt cele două poeme ale lui Grigore
Vlad pentru respectarea cerinţei, discreţia lor şi complexitatea prinsă
atît de uşor în formule deosebit de simple.
Cu
licenţa încălcării cerinţei, îmi place poemul lui Cezar, pentru tensiunea
scenei.
Citiţi:
Ce facem aici
pentru respectarea termenului de primire. Am făcut rabat ultimilor doi care au
trimis de data asta peste ora 12 pentru că încă nu terminasem nici eu
comentariul.